Frumos e sa stai şi să vezi cum gândesc alţii despre lucruri care pentru tine înseamnă altceva. Mult mai frumos e să ai răbdarea să vezi consecinţele…
Am asistat la lansarea cărţii unei adevarate doamne de fier a politicii româneşti, pe numele ei Andreea Paul Vass (pe ungureşte Vass însemnând Fier). O doamnă plina de lucruri bune. Pentru cine nu ştie, doamna Vass e consilier economic al însuşi premierului Emil Boc. Dincolo de asta, doamna Vass vrea să ne spună că femeile merită mai mult decât au.
Femeile ca gen, forma conflictuală şi esenţa ca atare, au fost, sunt şi vor fi prezente în lume. Nu neapărat ca factor decizional, dar ca echilibru democratic. Nu ne place să dăm decizii dar nu putem evita constatările. Adică, vorba lu’ un prieten, cacofonându-ne pe cutume, stăm şi constatăm anumite lucruri. Vedem femei frumoase şi le neglijăm. Administrativ. Le vedem în viaţa de zi cu zi şi le neglijăm. Decât administrative.
În rest, viaţa e mai mult a lor decât a noastră. Nu ştiu cât a lor, cât a noastră. Nici nu mă preocupă. Femeile se plâng ca noi, bărbaţii, le neglijăm. De fapt, noi bărbaţii nu le neglijăm, se neglijează singure. Oriunde şi oricând, femeile au locul lor. Doar că, nu ştiu.
Andreea Vass ştia ce spune, avea dreptate, aventura dreptatea până la limita obrăzniciei masculine. Dar era şi este, totuşi, femeie într-o lume a bărbaţilor. Curajoasă dar fără intrumente masculine necesare, Andreea Vass apare ca un om important. Handicapat fiind de ceea ce ne înconjoară. Sună dur, sună nasol dar într-o lume a bărbaţilor ai nevoie de cojones. Ceea ce Andreea are, dar nu ştie să exprime.

Comentarii (10)

TEOFIL GRĂDINARU