Boboteaza - ziua în care se sfinţesc apele şi se deschide cerul
06.01.11 de O.T.
Ziua de Bobotează marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Crăciunului şi Anului Nou, fiind închinată purificării mediului înconjurător, în special a apelor. În această zi, toţi românii merg la biserică pentru a lua apă sfinţită, atât de necesară pentru tămăduire şi purificare. De Bobotează se colindă, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în următorul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele.
În ajunul Bobotezii, preotul sfinţeşte casele cu apa care a fost sfinţită în dimineaţa aceea după liturghie.
În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune la un lac, râu sau un izvor, pentru slujba Sfinţirii Apelor. Când începe slujba, vânătorii şi pădurarii împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificaţia festivă a unui foc de artificii. Dacă este destul de frig, se pregăteşte o cruce de gheaţă pentru a marca locul slujbei, iar la sfârşit preotul aruncă în apă o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele. Se spune că în ziua aceasta, toate apele pământului sunt sfinţite, motiv pentru care femeile nu spală rufe timp de opt zile, până la sfârşitul praznicului.
Se spune că apa sfinţită din ziua de Bobotează are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată. Se spune, de asemenea, că apele rămân sfinţite timp de două până la şase săptămâni, timp în care gospodinele nu spală rufe în ape curgătoare. Cu apa sfinţită se stropesc vitele şi nutreţul, apoi fiecare gospodar bea câte puţin pe nemâncate pentru a-şi curăţa şi sfinţi sufletul.
Tradiţii populare de Bobotează
De Bobotează, preoţii botează nu numai apele, ci şi oamenii, locuinţele şi întreaga natură. Această sărbătoare este asociată din vechime cu gerul, însă datina străveche nu ţine cont de numărul gradelor. Şi dacă puţini mai respectă această datină, ea nu a fost cu totul uitată. În unele sate, oamenii pregătesc sărbătoarea de Bobotează prin manifestări specifice, izvorâte din tradiţiile populare, se colindă, se fac şi se prind farmece şi descântece, se află ursitul, se fac proorociri ale timpului şi belşugului în noul an.
O tradiţie din bătrâni a românilor din Arad, Bihor şi Ungaria spune că în noaptea de Bobotează, fetele care doresc să se mărite îşi vor vedea ursitul.
Potrivit tradiţiei, ele trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de lână ori de mătase, de care să înnoade o rămurică de busuioc luată de la preot şi să pună apoi crenguţa sub pernă, pentru a-şi visa ursitul. Seara, fetele care doresc să se mărite trebuie să facă o turtă de făină, foarte sărată, nu beau apă, ci doar un strop de agheasmă. După care mănâncă turta şi merg la culcare. Noaptea, se spune că tinerele îşi vor visa ursitul.
De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.
O altă tradiţie din bătrâni, este aflarea rodului. Conform acestei tradiţii, în noaptea de Bobotează se taie crenguţe de diferiţi pomi fructiferi şi se pun într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite şi, după modul cum înfrunzesc şi înfloresc rămurelele se apreciază dacă anul va fi bogat sau sărac în fructe.
Obiceiuri de Bobotează pe Valea Mureşului
De Bobotează, în unele din localităţi arădene de pe Valea Mureşului se obişnuieşte să se meargă cu „Cioroleasa” şi cu „Vertepu”, obiceiuri practicate şi de Anul Nou.
„Cioroleasa” este o femeie care, potrivit tradiţiei, vine la casele de gospodari pentru a îndepărta vrăjile, moroniţele – femei care, transformate în broaşte, pisici sau şerpi, intră în grajduri pentru a suge laptele vacilor – şi vâlvele – oameni care se preschimbă în animale sălbatice şi devin conducătorii acestora.
În afara acestui obicei, în zona comunei Săvârşin se practică şi obiceiul numit „Vertepu”, obicei practicat cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, de la Crăciun şi până la Bobotează. Un grup de săteni, de obicei tineri, confecţionează din lemn macheta unei biserici, cu care merg din casă în casă, ocazie cu care se cântă colinde, se spun pilde din Biblie şi se fac urări de bine gazdelor.
Conform Clubului Român de Presă, se pot prelua texte din conţinutul articolelor în scop de informare sau pentru revista presei, în limita a 500 de caractere. În acest caz, OBLIGATORIU se va menţiona sursa www.newsar.ro sau NEWS-AR. Reproducerea neautorizată a textelor sau imaginilor de pe acest site cu încălcarea acestor norme este interzisă fără a avea un acord scris din partea REDACŢIEI şi se va soluţiona în instantele de judecată.
REDACTIA: Editorialişti/comentatori: Horia Medeleanu, Ovidiu Balint, Eva Iova, Romulus Dubăț, Dani Rockhoff, Teofil Grădinaru, Gelu Boci, Adela Cristea, Orlando Toader, Adi Dumitru, Călin Ghinaciu, Cristian Sîrb, Basil MureÅŸan, Cristian Videscu, Florin Covalciuc * Redactori şefi: Diana Rotar, Orlando Toader * Redactori/corespondenți: Alexandra Nădăban, Pavel Sinka, Georgiana Țentea, Cristian Moț, Ioan Alexandru Ardelean * Reporteri speciali: Felicia R. Gheorghe, Lucian Valeriu. * DTP: Diana Borod, Sorin Szabo
Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor. De asemenea, în cazul informațiilor
preluate din alte mijloce de informare în masă sau în cazul unor personalități citate, responsabilitatea juridică le
aparține acestora.