În prezent în judeţul nostru se face mai mult turism de tranzit, aceasta este una dintre concluziile pe care le-au tras autorităţile locale în urma derulării unui studiu referitor la potenţialul turistic al Aradului. Potrivit datelor statistice, peste 70% dintre cei care au venit la Arad nu au vizitat nici un obiectiv turistic.
Pentru a schimba această situaţie, Consiliul Judeţean Arad (CJA) evaluează potenţialul turistic şi oportunităţile de dezvoltare turistică ale judeţului în vederea elaborării unei strategii, care promit specialiştii, va creşte numărul celor care vor vizita oraşul nostru şi implicit veniturile judeţului în mod considerabil.
Primul demers ştiinţific realizat de CJA în sensul valorificării şi dezvoltării turismului în judeţul Arad a început în primăvara acestui an. În perioada martie-septembrie 2010, Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean Arad – instituţie publică de cultură şi turism, a derulat cercetarea cu tema Potenţialul turistic şi oportunităţile de dezvoltare turistică ale judeţului Arad. Pentru acest proiect, Centrul Cultural a iniţiat un parteneriat cu Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională - CADI Eleutheria din Bucureşti.
În cadrul proiectului, au fost utilizate atât metode calitative de cercetare, cât şi cantitative. Astfel, într-o primă etapă au fost realizate patru runde de interviuri de grup cu actori interesaţi în sectorul turistic (operatori turistici; autoritaţi locale; administratori de obiective turistice – muzee, rezervaţii, mănăstiri; meşteşugari etc.). Acestea au fost urmate de o anchetă la nivel naţional în sistem OMNIBUS pe bază de chestionar aplicat faţă în faţă în perioada 30 iunie – 10 iulie 2010, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1207 persoane, cu o eroare de ±2,8% şi un nivel de încredere de 95%.
A doua anchetă pe bază de chestionar aplicat faţă în faţă a fost realizată în populaţia de turişti ai judeţului în ultima săptămână a lunii iulie şi prima săptămână a lunii august pe un eşantion de 380 de persoane, cu un nivel de încredere de 90% şi o eroare de ±4,2%. În aceeaşi perioadă s-a derulat şi o anchetă pe bază de chestionar aplicat faţă în faţă în populaţia de operatori turistici, pe un eşantion de 80 de unităţi de cazare, cu un nivel de încredere de 90% şi o marjă de eroare de ±7,1%. Toate datele cantitative au fost culese de INSOMAR.
Obiectivele gândite de specialişti
Cercetătorii şi-au orientat demersul pentru atingerea mai multor obiective: identificarea tendinţelor sectorului turistic arădean; analiza nivelului de dezvoltare a infrastructurii turistice, a resurselor umane din domeniu, şi a gradului de cooperare şi asociere a diverşilor actori activi în acest sector economic; realizarea profilul turiştilor din judeţ (de unde vin ei, cum călătoresc, cât timp petrec în Arad, în ce scop vin, cât de satisfăcuţi sunt etc.); analiza barierelor administrative şi fiscale care inhibă dezvoltarea antreprenoriatului în turism; explorarea de noi oportunităţi de dezvoltare turistică, în manieră inovativă şi neconvenţională; explorarea paletei de opţiuni în crearea identităţii turistice (branding) a judeţului Arad.
Pentru Arad cel mai bine se pretează turismul sub formă de circuit
Pornind de la aceste obiective, au fost desprinse o serie de concluzii utile în formularea de politici de dezvoltare locală. Între anii 2000 şi 2008 (înaintea crizei), sectorul turismului în judeţul Arad a dovedit că are un real potenţial de creştere atât în privinţa generării de noi locuri de muncă, a contribuţiei pozitive la PIB-ul judetului, a investiţiilor în infrastructura turistică, comparativ cu celelalte unităţi locale active, cât şi a consumului turistic (în perioada 2000 – 2008 numărul de turişti în judeţul Arad a crescut cu 45,5%). Chiar dacă în ultimii ani a urmat o tendinţă de diversificare a tipurilor de unităţi de cazare (a crescut numărul pensiunilor turistice şi agroturistice şi a scăzut capacitatea de cazare în taberele şcolare), oferta turistică din judeţul Arad se concentrează în continuare în Arad şi Moneasa şi în unităţi clasificate cu două şi trei stele.
În sejurul lor prin judeţul Arad, 71% din intervievaţi declară că nu au vizitat nici un obiectiv
turistic, cu toate că în Arad există obiective turistice cu potenţial ridicat, explotat mai mult sau mai puţin (Cetatea Aradului, Parcul Natural Lunca Mureşului, Mănăstirea „Sf Maria” din Radna, Podgoria Aradului etc.). Acestea sunt însă dispersate în teritoriu, pretându-se mai degrabă la un tip de turism sub formă de circuit.
Cei mai mulţi dintre turiştii care ne-au vizitat provin din judeţele vecine
Conform estimărilor operatorilor de turism cuprinşi în anchetă, majoritatea turiştilor pe care îi găzduiesc provine din judeţele vecine (42%) şi din Muntenia (26%). Turiştii cuprinşi în anchetă (persoane care au înregistrat cel puţin o înnoptare într-o unitate de cazare din judeţ)  îşi au domiciliul tot în judeţul Arad în proporţie de 42%, în judeţele vecine – 25 % (Timiş, Bihor şi Hunedoara), în străinătate – 6 % (Italia, Germania, Ungaria şi Austria) şi în Bucureşti – 4,5%.
Creştere semnificativă doar la turismul de tranzit şi de afaceri
Potrivit evaluărilor operatorilor, forma de turism care a cunoscut cea mai mare creştere la nivelul judeţului Arad în ultimii ani este turismul de tranzit (opţiunea a 45% dintre respondenţi) şi turismul de afaceri (25%), iar cea mai mare scădere a înregistrat-o turismul de recreere şi cel balnear. Cea mai frecventă durată a sejurului este de apoximativ 2 nopţi (durate ale sejurului mai mari se înregistrează în hosteluri şi în hoteluri şi sunt asociate turismului balnear). Turismul pentru recreere are mai degrabă o formă de weekend, având o durată medie de şedere declarată de turişti de 3 nopţi. Canalele de comunicare pe care le folosesc cel mai mult turiştii pentru a veni în judeţul Arad sunt informale (propria experienţă, recomandările familiei şi prietenilor). Atât operatorii, cât şi turiştii reclamă necesitatea dezvoltării metodelor şi tehnicilor de comunicare - promovare a judeţului şi a obiectivelor sale.
Au fost identificate punctele vulnerabile
Principalele puncte vulnerabile identificate în urma cercetării se referă la următoarele aspecte: obiectivele turistice din judeţul Arad nu sunt valorificate, conservate şi promovate adecvat şi nu sunt integrate în circuite turistice de vizitare; în pofida ultimelor investiţii, există încă deficienţe în privinţa infrastructurii de transport rutier şi a infrastructurii generale. Spre exemplu, Moneasa dispune de o infrastructură generală adecvată, nu şi de o conexiune bună rutieră cu judeţul Bihor; nu există o imagine a judeţului Arad clară, preponderent pozitivă şi în concordanţă cu elementele de identitate ale acestei zone, astfel că majoritatea turiştilor vin în Arad la recomandarea familiei, prietenilor şi urmare a propriei experienţe de călătorie; dezvoltarea turismului în Arad, dar şi în ţară, este încetinită în primul rând de efectele crizei economice, urmată de barierele legislative şi fiscale (spre exemplu, practicarea taxei hoteliere la nivelul său maximal în cele mai multe localităţi din judeţ); la nivelul judeţului Arad, există o slabă cooperare între actorii din sectorul turistic pentru p promovare concertată a destinaţiilor turistice sau pentru realizarea de oferte turistice complexe.
Acest studiu va sta la baza formulării politicilor de dezvoltare locală şi la elaborarea Strategiei Turistice a Judeţului Arad.

 

Comentarii

TOP NEWS