Legea educaţiei naţionale desfiinţează "clanurile universitare" şi aduce o serie de schimbări în şcoli
05.01.11 de O.T.
Legea educaţiei a fost declarată constituţională de magistraţii Curţii Constituţionale, aceasta fiind ultima etapă înaintea promulgării ei de către preşedintele Traian Băsescu. „Tergiversarea punerii în aplicare a legii aparţine celor care se tem că pierd privilegii nelegitime”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu (foto), înainte de analiza Curţii Constituţionale. Şeful statului a semnat decretul de promulgare a legii la scurt timp de la decizia Curţii Constituţionale.
În opinia sa, legea elimină conflictele de interese, nepotismul şi impostura din universităţi.
De asemenea, ministrul Educaţiei apreciază că, prin legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, se realizează depolitizarea universităţilor şi se asigură un management responsabil, introducându-se „iniţierea pe bază de calitate în învăţământ”.
Un alt punct forte al legii, conform lui Daniel Funeriu, este acela că „descarcă de balast curriculumul şi timpul şcolarilor”.
Ministrul mai menţionează introducerea formării iniţiale şi continue pe tot parcursul vieţii şi asigurarea progresului în cariera didactică.
Schimbări în conducerea universităţilor şi şcolilor
Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.
Guvernul ar modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice. Funeriu afirmă că legea realizează depolitizarea managementului şcolii şi asigură o descentralizare administrativă şi curriculară reală.
Desfiinţează „clanurile universitare”
O altă modificare se referă la „clanurile universitare”. Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.
De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.
Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de portofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte. Legea mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică. De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.
Finanţarea şcolilor
Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.
Învăţământul liceal, obligatoriu până în 2020
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.
În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
Religia, predată numai de presonal calificat
În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
Minorităţile studiază în limba maternă
La secţiunea referitoare la „învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale” se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.
Sursa: Realitatea TV
Comentarii (6)
MP - la 05 01 2011 ora 21:07
Fara cuvinte!
Daca finanţarea este per elev a tuturor costurilor salariale: utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii (materiale didactice şi aşa mai departe), de ce s-a redus costul per elev fata de anul trecut, cand acesta, normal, ar fi trebuit sa creasca?! Este un argument ca invatamantul este prioritate nationala cand este vorba de reduceri de tot felul la bugetul de stat si de personal bugetar. Dascalii chiar sunt primii bugetari?
timpul talharilor portocalii - la 05 01 2011 ora 13:57
funeriu nu a lucrat o ora in Romania si a fost pus direct ministru de unde si/a deschis carte de munca,nu are studii echivalate,oficial in tare are 11 clase cum sa se coboare la nivelul prostimii ca sa isi echivaleze studiile.Tineti minte romani el face parte din gasca tremuricilor peticostali care dirijeaza Romania(boc,securici,funeriu,igas si multi altii)
sa traiti bine cu Partidul Derbedeilor si Licheleor)
ei ei ei - la 05 01 2011 ora 12:42
La ce minte au romanii pentru o functie de conducere vor renunta si la gradele de rudenie si tot vor ajunge acolo unde trebuie, unde sunt asezati de partidele politice !!
ei ei ei - la 05 01 2011 ora 12:41
Nu stiu ceva iesi din toata mascarada aceasta !! Stim cu totii cum sunt alesi directorii si toti cei care au functii de conducere in universitati, scoli etc. Nu va iesi nimic...
Cum se iau posturile in invatamant ? Cum sunt alesi cei ce ne conduc ?? Ar fi trebuit sa incepeti de la radacini oameni buni . La noi se circula cu geanta , obtii orice doresti prin partide si atunci unde este valoarea omului sau in ce consta ea ??
Robi - la 05 01 2011 ora 10:35
uite cine vorbeste de clanuri universitare... HALAL INVATAMANT!
profesor - la 05 01 2011 ora 9:20
ce nu inteleg eu este faptul ca daca ati vrut o depolitizare reala de ce ati lasat ca directorii scolilor sa fie membri de partid? Ce conteaza ca nu sunt presedinti sau vicepresedinti de filiale? mai bine erau, in acest caz, ca poate presedintii sunt analfabeti si ei trebuie sa-i asculte ca doar sunt membri de partid. ati dat o palma la un rahat d-le Funeriu!
Conform Clubului Român de Presă, se pot prelua texte din conţinutul articolelor în scop de informare sau pentru revista presei, în limita a 500 de caractere. În acest caz, OBLIGATORIU se va menţiona sursa www.newsar.ro sau NEWS-AR. Reproducerea neautorizată a textelor sau imaginilor de pe acest site cu încălcarea acestor norme este interzisă fără a avea un acord scris din partea REDACŢIEI şi se va soluţiona în instantele de judecată.
REDACTIA: Editorialişti/comentatori: Horia Medeleanu, Ovidiu Balint, Eva Iova, Romulus Dubăț, Dani Rockhoff, Teofil Grădinaru, Gelu Boci, Adela Cristea, Orlando Toader, Adi Dumitru, Călin Ghinaciu, Cristian Sîrb, Basil MureÅŸan, Cristian Videscu, Florin Covalciuc * Redactori şefi: Diana Rotar, Orlando Toader * Redactori/corespondenți: Alexandra Nădăban, Pavel Sinka, Georgiana Țentea, Cristian Moț, Ioan Alexandru Ardelean * Reporteri speciali: Felicia R. Gheorghe, Lucian Valeriu. * DTP: Diana Borod, Sorin Szabo
Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor. De asemenea, în cazul informațiilor
preluate din alte mijloce de informare în masă sau în cazul unor personalități citate, responsabilitatea juridică le
aparține acestora.
MP - la 05 01 2011 ora 21:07
Fara cuvinte!
Daca finanţarea este per elev a tuturor costurilor salariale: utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii (materiale didactice şi aşa mai departe), de ce s-a redus costul per elev fata de anul trecut, cand acesta, normal, ar fi trebuit sa creasca?! Este un argument ca invatamantul este prioritate nationala cand este vorba de reduceri de tot felul la bugetul de stat si de personal bugetar. Dascalii chiar sunt primii bugetari?