Filarmonica de Stat Arad îi dedică, joi, un medalion lui Constantin Rîpă. Conducerea instituţiei apreciază concertul vocal-simfonic ce va avea loc joi, 9 februarie, cu începere de la ora 19.00, drept unul dintre cele mai importante evenimente ale actualei stagiuni. „Medalionul Constantin Rîpă este dedicat unuia dintre cei mai apreciaţi muzicieni din ţara noastră iar membrii orchestrei simfonice şi cei ai corului academic au onoarea de a-l avea ca dirijor”, spun reprezentanţii instituţiei culturale arădene.
Maestrul Constantin Rîpă a venit la Arad, la invitaţia conducerii Filarmonicii de Stat, pentru a prezenta publicului trei compoziţii personale dirijate chiar de domnia sa. Este vorba despre lucrările Musichia şi Laudă, ambele pentru ansamblu cameral (solişti: David Buzgău - voce, Ionuţ Cădariu - flaut, Tibi Boc - clarinet, Radu Rotaru - pian, Lucica Florescu şi Mario Florescu – percuţie) şi Oratoriul Mirabila sămânţă (texte de Lucian Blaga şi texte populare). Oratoriul îi va avea ca solişti pe soprana Cristina Olteanu şi tenorul Tony Bardon, iar pe actorul Valentin Voicilă ca recitator. Conducerea corului îi aparţine lui Daniel Robert Rădoiaş.
„Lucrările «Musichia» şi «Laudă» sunt creaţii de inspiraţie bizantină, compuse în ideea unei acţiuni pe care mi-am propus-o după 1990, de a scoate în viaţa de concert laică muzica noastră bizantină, aşa cum se întâmplă cu muzica catolică a cărei creaţie este prezentă în concertele laice (de exemplu lucrări de Palestrina, Bach, Mozart ş.a.). Se ştie că în Biserica ortodoxă nu sunt admise instrumentele muzicale, motiv cu atât mai mare ca acest fapt să-l îndeplinească concertul laic“, declară maestrul Constantin Rîpă (foto).
Prima lucrare, Musichia este în fapt o lecţie de învăţare teoretică şi practică a muzicii, în şcolile ortodoxe româneşti. A doua lucrare numită Laudă este o închinare Dumnezeirii întruchipată în treime: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Sfântul Duh.  „Astfel, lauda se adresează mai întâi lui Dumnezeu, făcătorul luminii, apoi Fecioarei Maria şi lui Hristos aducătorul iubirii,  după care urmează cea a Duhului Sfânt, cel care întreţine viaţa, liniştea şi pacea, pentru ca în final lauda să se adreseze Unităţii cuprinsă în trinitate“, subliniază Constantin Rîpă.
Instrumentele muzicale folosite pentru aceste lucrări sunt menite să creeze o atmosferă  pentru cântarea vocală propriu-zisă şi nu să o acompanieze. De regulă ele creează efecte care sunt consecinţa ecoului de biserică a unor mişcări sau zgomote produse în cadrul slujbei. Desigur că toaca şi clopotele, care în fapt sunt exterioare bisericii, prezintă un interes deosebit pentru crearea ambianţei slujbei.

Oratoriul „Mirabila sămânţă“
Forţa artistică a acestui poem stă în fascinaţia umană (exprimată de Blaga) faţă de misterul germinaţiei. „Poetul înalţă un imn miraculoaselor seminţe a căror putere trece în mit devenind «mărunţii zei», care mereu renasc din forţa pământului oferind mereu miracolul devenirii. O selecţie a versurilor şi strofelor din poemul lui Blaga a constituit textul iniţial pentru muzica oratoriului. Dar, odată schiţat oratoriul la nivelul conceptual al geniului poetic şi filosofic blagian, s-a născut o întrebare: care e fundamentul ancestral al acestui profund sentiment care a generat o asemenea capodoperă poetică? Aceasta a constituit imboldul cercetării manifestărilor folclorice legate de această închinare pentru ceea ce însemnă seminţe, fertilitate şi existenţă. Aşa am descoperit ritualul secerişului şi am refăcut unitatea mitică şi mirifică: creaţia populară – creaţia cultă. Melodiile folclorice au darul de a transporta ascultătorii într-o lume arhaică, un străfund de istorie care a marcat trecerea omenirii la un stadiu decisiv al evoluţiei sale, acela al descoperirii agriculturii, prin care s-a schimbat destinul omenirii“, precizează Constantin Rîpă în prezentarea oratoriului.

Comentarii

STIRI ARAD