În Aradul zilelor noastre tot ce mişcă, mişcă pentru că de la „cabinetul 1” s-a dispus să mişte. Toate deciziile, toate proiectele, toate investiţiile importante şi grave pentru oraşul Arad se iau la „cabinetul 1”. Nimic nu se mai face dacă nu a fost dispus de primar. Nimic din ceea ce primarul dispune nu mai suferă dezbatere, completare, negare, amendare.

Nu se dezbate cu societatea civilă, nici cu asociaţiile profesionale sau sindicale. Nu mai există demult „ceartă de idei” în Consiliul Local. Nici măcar în PDL nu se discută nimic de proiectele Aradului. În Arad, se ia la cunoştinţă. Pedeliştii iau la cunoştinţă. Consilierii iau la cunoştinţă. Arădenii iau la cunoştinţă.

De cele mai multe ori atunci când se „ia la cunoştinţă” e prea târziu. E prea târziu pentru a îmbunătăţi, prea târziu pentru a contribui, prea târziu pentru a opri. Acum lumea pare mulţumită. Se asfaltează, se construieşte, se face. Ce mai contează dacă problema nu a fost întoarsă pe faţă şi pe dos? Ce mai contează dacă s-ar fi găsit soluţii mai ieftine şi mai bune? Dezbaterea ar fi fost o pierdere de vreme. Mai bine să se hotărască rapid, eficient şi să se facă – repede. Indiferent cum, dar „să se facă”.
Acest stil de a conduce va avea (şi deja are) efecte negative pe termen lung. Oraşul e un organism complex. Ce faci într-un loc va afecta pe mulţi şi pentru o perioadă mare de timp. Împiedicarea implicării specialiştilor, consilierilor şi societăţii civile în actul de decizie are o singură cauză: orgoliul, aroganţa şi lipsa de educaţie a edilului şef.

Tot ceea ce vine de la societatea civilă este ironizat, bagatelizat şi ignorat de primar. Doar el are competenţa supremă de a se pronunţa în Arad. Doar Falcă lucrează pentru binele arădenilor, ceilalţi doar critică, nu vin cu soluţii, se opun dezvoltării, sunt duşmanii Aradului. Sigur că „duşmanii Aradului” este un slogan comunist, cum fasciste sunt şi sentimentele promovate de partidul lui Falcă, acelea de ură împotriva pensionarilor, împotriva bugetarilor, împotriva celor de la bloc, împotriva funcţionarilor publici.

Noi, Mişcarea Arădeană, am propus, cu bună credinţă, proiecte pentru comunitate. Am propus şi am indicat soluţia tehnică pentru trecerea la plata parcării prin SMS. Am propus înfiinţarea a 12 parcuri noi pentru arădeni indicând amplasamentele şi modul de finanţare. Am dat o soluţie de compromis, alături de ULAL, privind eliminarea subvenţiei din preţul gigacaloriei. Acestora şi multor altor proiecte, cum ar fi proiectul de predare a Istoriei Aradului în Şcoli, li s-a răspuns cu tăcere. Nici da, nici nu.

Viitorul pe care ni-l pregăteşte cel ce a omorât dialogul şi dezbaterea în Arad este, potrivit propriei afirmaţii, „societatea vie a celor puternici”. Eu credeam că societatea viitorului va fi cea a bunului simţ, a transparenţei, dialogului şi democraţiei. În timp ce suntem pregătiţi pentru „societatea vie”, sub mandatul lui Falcă, societatea Aradului devine tot mai inertă, blazată, dominată de frică. O societate moartă.

Comentarii (2)

STIRI ARAD