Punct  de  vedere  la  proiectul  de  hotărâre  privind aprobarea  preţului  local  al  energiei  termice  facturate  populaţiei  şi  unele  măsuri  de  protecţie  socială  în  perioada  sezonului rece
Intenţia de majorare a preţului la gigacalorie pentru arădenii rămaşi în sistem de încălzire centralizat, de la 224 de lei la maximul posibil de 307.42 de lei, intenţie cu care ULAL nu este de acord, ne dă ocazia sa facem câteva considerente, pentru a câta oară?, asupra acestui sistem care, gestionat prost la Arad, provoacă locuitorilor municipiului mari probleme financiare, de sănătate şi igienă, ducându-ne nu numai cu gândul, dar şi cu fapta, la perioada de dinainte de 1989. Mai puţin imputăm CET-ului situaţia la care s-a ajuns - şi despre care, anticipând-o, ULAL a dat multe semnale de alarmă, dar ne vom adresa în primul rând autorităţilor publice locale, cărora le reamintim: aveau şi au obligaţia faţă de utilizatori, conform art.9/1/a din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice „să asigure gestionarea şi administrarea serviciilor... pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică”, ca aceste servicii de utilităţi publice să fie „dezvoltate şi modernizate”, funcţionând conform „cerinţelor optime de rentabilitate şi iarăşi de eficienţă economică”, alte prevederi ale Legii 51/2006, art.7 si 8.
Cerinţe şi obligaţii prevăzute expres de lege în apărarea consumatorilor, dar neglijate de autoritatea publică locală, probabil în lipsa sancţionării acestora – legea 51 nu o prevede. Lipsa investiţiilor din sectorul energetic ne determină să credem că problema energetică a Aradului este una de duzină, intrând la capitolul „ŞI ALTELE”, asta în ciuda tuturor semnalelor şi atentionarilor primite de autoritatea publică locală, inclusiv din zonele centrale. Am trimis autorităţii publice locale exemple concrete din unele oraşe din ţară, care au pornit în rezolvarea problemei lor energetice, în speranţa că vom impulsiona autorităţilor noastre locale, care de la divizarea CET-ului nu a mai făcut nici un pas.
La această dată, după aprecierile conducătorilor CET, pe lanţul de producţie, transport şi distribuţie a energiei termice există pierderi recunoscute de aproximativ 60%. Deci la o gigacalorie de 308 lei - costul ei din prezent, fără pierderi - ar trebui să se plătească 123 de lei.  Iata aici consecinţa lipsei eficienţei economico-energetice şi a măsurilor de retehnologizare. O atentie deosebita si permanentă din anul 2002, anul de trecere a CET-ului în răspunderea Pimariei Arad, acordată problematicii energetice locale ar fi făcut ca în mare măsura acum să nu mai avem probleme.
Concluzionând, la lipsa de receptivitate a autorităţii publice locale legate de problematica energetică – neeficientizare şi neretehnologizare a întregului sistem, de la producţie la distribuţie - se mai adaugă lipsa de performanţă a conducerilor succesive de la CET, reparaţiile şi achizitiile cu cântec (comisioane, achiziţii de materii prime cu slab randament caloric, dar mai scumpe), competenţa consiliului de administraţie fără specialişti în energie, toate au dus la un preţ al gigacaloriei exasperant de mare, iar în lipsa unei expertize tehnice, chiar suspect de mare, ce încorporează elemente de cost nejustificate.
Toate aceste considerente expuse mai mult succint, având în vedere spatiul destinat acestei dezbateri, au determinat conducerea Uniunii noastre să adreseze, recent, Primariei Arad şi cu acest prilej, ca la elaborarea preţului facturat populaţiei la energia termică, autoritatea publică locală să ţină cont de prevederile art. 52, din OUG 69/31.08.2011, care prevede „Pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor plublice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unitătţlor administrativ teritoriale”.
Sunt, totuşi, oraşe în ţară cu preţuri la încălzire acceptabile, astfel: Bucureşti -170 lei, Cluj-Napoca  - 165 lei, Iaşi - 185 lei, Galaţi - 247 lei, Craiova - 194 lei, Oradea - 193 lei, Braşov - 191 lei.
Autoritatea publică locală nu şi-a exercitat atribuţiunile ce-i reveneau prin Legea 51/2006,  aşa cum am arătat, nici pe direcţia programului de reabilitare termică a blocurilor nu au dovedit receptivitate, lucru care ar fi permis acestora să îşi reducă cheltuielile cu încălzirea până la 40%. Din 2006, de când a început să funcţioneze programul şi până în prezent, nu avem nici un bloc reabilitat termic, câteva fiind doar în faza de execuţie.
Privitor la stabilirea unor masuri de protectie sociala in perioada sezonului rece, e de salutat faptul că Primăria a gândit un sistem de ajutoare de la Bugetul Local, complementar cu cele date de la Bugetul Central, ele fiind cuprinse între 5% şi 22%, în funcţie de venitul mediu net lunar şi numărul de membri de familie. După datele dv., anul trecut au beneficiat de ajutoare date numai de către stat un număr de 7000 de solicitanţi, jumătate fiind din sistemul centralizat. Chiar dacă numarul solicitanţilor s-ar dubla, aceştia sunt foarte puţini, raportaţi la numărul celor care vor plăti gigacaloria cu 307.42 de lei. Valoarea acestor ajutoare nu este, însă, suficientă. Exemplificăm cu un solicitant cu venit mediu:
- venit mediu = 540 lei;
- familie = 3 persoane;
- 2 camere;
- consum energetic = 1.8 gigacalorie x 307 = 553 lei;
- valoare ajutor local = 15% = 83 lei.
În concluzie, pentru această iarnă – dacă nu se va ţine seama de propunerile noastre – marea majoritate a populaţiei din Arad rămasă în sistemul centralizat, acest sistem neeficient şi nemodernizat, va avea mari probleme cu nivelul de trai. Înainte de intrarea în actualul sezon de iarnă, în Arad existau peste 400 de asociaţii de proprietari cu mari restanţe la CET, unele debranşate complet de la apă caldă şi căldură. Pentru membrii acestora, situaţia este de-a dreptul dramatică.

Comentarii (8)

STIRI ULAL