Arădenii care locuiesc în clădiri vechi şi degradate vor fi nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru reabilitarea acestora, după ce decretul pentru promulgarea Legii privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a fost semnat de preşedintele Traian Băsescu.
Aceasta înseamnă că proprietarii clădirilor cu grad ridicat de degradare, care prezintă pericol public, urmează să demareze din proprie iniţiativă şi, mai ales, cu finanţare proprie, lucrări de reabilitare a acestora. Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin.
Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, cum sunt cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.
Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor. Totuşi, conform legii, primarul Gheorghe Falcă poate propune Consiliului Local Municipal preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie, dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie.
UPDATE/Vă prezentăm, în continuare, poziţia Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative (ULAL) Arad pe această temă:
 

Proprietarii, obligaţi să refacă faţadele degradate ale clădirilor pe cheltuială proprie
Potrivit MDRT Actul Normativ a venit pe fondul constatării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor sau teraselor clădirilor care, prin nivelul avansat de degradare, pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei. Totodată, MDRT susţine că nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitectural - ambientale a cadrului urban construit, scăderea calităţii mediului şi vieţii în comunitate şi diminuarea interesului social, economic şi turistic în şi pentru zonele afectate.
Astfel că potrivit acestui act normativ, deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizica şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurator, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.
Finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de refacere se asigură, pe cheltuială proprie, de către deţinătorii clădirilor.
Guvernul va facilita acordarea de credite bancare de la instituţii de credit, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată pentru a sprijini proprietarii imobilelor să realizeze lucrările de reabilitare a anvelopei locuinţei.
Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - I.F.N. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani.
Prin excepţie, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura, prin bugetul local, preluarea integrala a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie corespunzătoare proprietarilor de locuinţe aflaţi în imposibilitate de a asigura sumele care le revin, la cerere, ca măsura de protecţie socială, dacă fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie.
În situaţia în care deţinătorii clădirilor nu iau din proprie iniţiativă măsurile de reabilitare a faţadelor, autorităţile administraţiei publice locale vor notifica acestora obligaţiile care le revin.
Lucrările de reabilitare trebuie să fie executate în termen de 12 luni de la data primirii notificării însă, la solicitarea proprietarului şi din motive obiective, termenul putea fi prelungit de către primar, dar nu mai mult de 6 luni.
În acelaşi timp, se prevede ca, în cazul în care lucrările de intervenţie necesare nu se execută sau nu sunt finalizate în termenele notificate, primăria poate solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea administraţiei publice locale a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate. 
 

Vasile Arion, vicepreşedinte ULAL Arad

Comentarii (1)

TOP NEWS